Vom fi în direct peste puțin timp, din București, de la comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941). Dacă nu știi despre asta, acum e momentul să deschizi cartea de istorie sau o pagină de Google/DuckDuckGo, după caz. Acesta rămâne chat-ul Live-ului, puteți scrie aici mesajele voastre pe subiect.
Fratilor, pentru cei mai dusi la biserica dintre voi (si care isi dau seama ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu ne scapa de urgia minciunii si crimelor ce vin peste noi), am cerut prietenului nostru L. V. de la Alianta Parintilor sa intrebe duhovnicii ca si alta data (de ex. ca si pe vremea "inevitabilului certificat de vaccinare") ... ce sa facem. Iata raspunsul:
Rugăciune (cu binecuvântare) pentru pace în țară și nădejde de ajutor de la Dumnezeu:
- Acatistul-Sfântului-Duh
- Rugăciunea Sf. Vasile cel Mare (ultima din Liturghia sa)
Cine vrea mai mult, se pot face zilnic, Catismă, Paraclisul Maicii Domnului, metanii și post negru/ajunare o dată pe săptămână, cel puțin până la Paști.
Dumnezeu să ajute Neamul Românesc și pe cei cumplit încercați în război!
Rugăciune (cu binecuvântare) pentru pace în țară și nădejde de ajutor de la Dumnezeu:
- Acatistul-Sfântului-Duh
- Rugăciunea Sf. Vasile cel Mare (ultima din Liturghia sa)
Cine vrea mai mult, se pot face zilnic, Catismă, Paraclisul Maicii Domnului, metanii și post negru/ajunare o dată pe săptămână, cel puțin până la Paști.
Dumnezeu să ajute Neamul Românesc și pe cei cumplit încercați în război!
Mai aveți timp azi să vă spuneți opinia pe site-ul Uniunii Europene, ei vor să prelungească pentru 1 an certificatul negru Covid! Faceți cont pe site și apoi postați comentariul. Info aici: https://t.me/RenastereaPhoenixului/1522
Concert caritabil vineri 15 aprilie 2022.jpg
292.6 KB
Concert caritabil vineri, 15 aprilie!
Pentru sutele de copii îngrijiți de părintele Tănase de la Valea Plopului!
În club Fabrica
https://fabrica-club.ro/eveniment/scoala-de-meserie/
Pentru sutele de copii îngrijiți de părintele Tănase de la Valea Plopului!
În club Fabrica
https://fabrica-club.ro/eveniment/scoala-de-meserie/
Stop colonizării!
Stop monopolurilor străine!
Stop vânzării Teritoriului Național!
Vom fi acolo!
#StareaDeLibertate sprijină acest protest legitim și autentic!
Sâmbăta asta, 30 aprilie, ora 16 - P. Victoriei, București
Info aici:
https://t.me/LegitimaApararePaginaOficiala/363
Link de Fb pt eveniment:
https://www.facebook.com/events/1528099704258592
Stop monopolurilor străine!
Stop vânzării Teritoriului Național!
Vom fi acolo!
#StareaDeLibertate sprijină acest protest legitim și autentic!
Sâmbăta asta, 30 aprilie, ora 16 - P. Victoriei, București
Info aici:
https://t.me/LegitimaApararePaginaOficiala/363
Link de Fb pt eveniment:
https://www.facebook.com/events/1528099704258592
Forwarded from Bucovina Profundă
RECENSĂMÂNT 2022
Av Elena Radu despre problemele juridice ale Recensământului 2022 și a OUG de instituire și despre direcția și riscurile vitale ale intruziunii statului in viața privată.
Pentru edificare, citiți neapărat comentariile din descrierea clipului din Bitchute și articolele din link-urile din final.
https://www.bitchute.com/video/rhFNNa9O9q3C/
.
t.me/bucovinaprofunda ✅ JOIN
.
.
.
Av Elena Radu despre problemele juridice ale Recensământului 2022 și a OUG de instituire și despre direcția și riscurile vitale ale intruziunii statului in viața privată.
Pentru edificare, citiți neapărat comentariile din descrierea clipului din Bitchute și articolele din link-urile din final.
https://www.bitchute.com/video/rhFNNa9O9q3C/
.
t.me/bucovinaprofunda ✅ JOIN
.
.
.
BitChute
Avocat Elena Radu - Ce se ascunde în spatele recensământului populației
"Ne indreptam spre monitorizarea in masa și controlul absolut de către stat?"
Legislația referitoare la recensămantul populației și locuințelor 2021:
OUG nr. 19/2020: legislatie.just.ro
HG nr. 143/2022: legislatie.just.ro
HG nr. 1071/2020: leg…
Legislația referitoare la recensămantul populației și locuințelor 2021:
OUG nr. 19/2020: legislatie.just.ro
HG nr. 143/2022: legislatie.just.ro
HG nr. 1071/2020: leg…
Media is too big
VIEW IN TELEGRAM
URGENT părinți: Trimiteți masiv emailuri Ministerului Educației la adresa consultare@edu.gov.ro cu privire la proiectul legislativ ”Părinți educați, copii fericiți” care este în dezbatere publică până luni, la ora 20:00. Detalii în primul comentariu.
Este nevoie de intervenția fiecăruia dintre noi, acum mai mult ca oricând, pentru a proteja viitorul copiilor și al familiilor românești!
Este nevoie de intervenția fiecăruia dintre noi, acum mai mult ca oricând, pentru a proteja viitorul copiilor și al familiilor românești!
Media is too big
VIEW IN TELEGRAM
Iohannis ne informează că implică țara în război?
Semnați petiția!
https://petitieonline.com/romanii_vor_neutralitate
Semnați petiția!
https://petitieonline.com/romanii_vor_neutralitate
Forwarded from Bucovina Profundă
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
ȚIE ÎȚI VORBEȘTE PESTE TIMP
PĂRINTELE JUSTIN:
DACĂ VEI SPUNE ADEVĂRUL FRAȚILOR TĂI, VEI CÂȘTIGA TOTUL!
.
t.me/bucovinaprofunda ♥️ HAI !
.
PĂRINTELE JUSTIN:
DACĂ VEI SPUNE ADEVĂRUL FRAȚILOR TĂI, VEI CÂȘTIGA TOTUL!
.
t.me/bucovinaprofunda ♥️ HAI !
.
Părintele avertiza acum mulți ani despre pericolul a ceea ce fac azi Elon Musk, Bill Gates și clica lor: te "vindecă" cu nanotehnologie...
Forwarded from ActiveNews România
ActiveNews - Știri necenzurate
Av. Marina-Ioana Alexandru: NOTIFICAREA cu motivarea justă și legală a răspunsului adecvat la chestionarul de Recensământ al populației…
Dragii mei, așa cum am spus și în emisiunea de la Nașul TV din data de 11 mai 2022, ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea dumneavoastră cu privire la completarea chestionarului ...
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid02QXn2yjwuZzqt4s2wFfYfFTFHtWsjkYdxhTGmvfjoYStdTi4xKrif2pbRipNv45kl&id=100002883490848&sfnsn=mo
RĂSPUNSURI la întrebările legate de notificare și recensământ
1. Cu ce este diferit acest recensământ de altele?
Sunt mai multe diferențe. În primul rând Sistemul s-a organizat mult mai bine și este mai eficient pentru propriile interese. Și nu doar în România ci în multe țări ale lumii.
O altă diferență este că sistemul legislativ pe care l-au creat pentru acest recensământ este mult mai bine pus la punct și este făcut după legislația europeană în domeniu. De exemplu, art. 26 și 27 din OUG nr. 19/2020.
Asta înseamnă că și sistemul de aplicare a amenzilor este mult mai eficient, din multe puncte de vedere. Plus că are în spate decizii „comune” ale țărilor europene, ceea ce înseamnă că amenzile sunt mult mai greu de contestat în instanță iar argumentele / motivele pe care le putem invoca sunt puține.
2. Putem să evităm recensământul dacă nu suntem acasă când vine recenzorul sau dacă nu-i deschidem ușa?
Nu putem pleca de la premisa ca Sistemul nu știe că unii vor încerca să evite recensământul. Iar pentru asta și-au luat măsuri suplimentare, legislative și procedurale.
De exemplu, prin faptul că chestionarul se completează numai electronic și nu se poate trece la întrebarea următoare până nu răspunzi la întrebarea în lucru.
Acest recensământ a avut o perioadă prealabilă de colectare a datelor statistice. Puteți citi în OUG nr. 19/2020, care se referă la recensământ (de ex. la art. 28), despre foarte multe instituții care au baze de date cu informații despre noi și sunt obligate să le pună la dispoziția Institutului Național de Statistică (INS). De exemplu, se colectează date de la Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, de la Cadastru etc. Informațiile colectate sunt multe și foarte detaliate, despre noi și diverse aspecte din viața noastră.
Asta face ca INS-ul, cel care organizează recensământul să aibă deja multe informații despre noi, ceea ce reduce posibilitățile de a evita să răspundem la chestionarul de recensământ. De exemplu, ei știu despre: prezența noastră la locul de muncă, primirea pensiei, interacțiuni cu sistemul (cu instituțiile publice, cu sistemul medical etc.), amenzile primite, de circulație sau altele, facturile la utilități sau modificarea contractelor de utilități, orice semnătură pe care o dăm, plățile online, activitățile bancare, inclusiv scoaterea de bani de la bancomat, prezențele publice, activitățile de pe rețelele sociale (monitorizate de MAI, pentru care deja s-au dat câteva amenzi) etc.
În linii mari, conform prevederilor abuzive din OUG nr. 19/2020 care este în vigoare, avem motiv să nu răspundem la chestionarul de recensământ numai dacă suntem plecați din țară de mai mult de 12 luni (înainte de data de 1.12.2021) sau dacă cineva e atât de grav bolnav încât nici măcar nu poate vorbi. Observăm că sunt puțini care se încadrează în aceste categorii.
Dacă recenzorul a căutat să intre în legătură cu tine de mai multe ori și nu a reușit, el recurge la „interviul proxy”. Conform prevederilor OUG nr. 19/2020, interviul proxy este o „metodă de colectare a datelor statistice prin care acestea se colectează de către un operator statistic, în cazul recensământului de către un recenzor, despre o anumită persoană, prin interviu cu o altă persoană din aceeaşi gospodărie, în măsura în care aceasta deţine informaţii despre situaţia persoanei care ar trebui să fie intervievată, respectiv recenzată. Interviurile proxy se desfăşoară doar în cazuri excepţionale, după ce încercările repetate ale recenzorului de a contacta persoana ce trebuie recenzată au eşuat.”
Să nu uităm că turnătoria a ajuns să fie încurajată oficial sub diverse forme. Am auzit acest îndemn făcut public de multe ori în ultimii 2 ani. Ca să nu mai vorbim de „antrenamentul” la învrăjbire dobândit de unii dintre semenii noștri, încă de la „primul val".
RĂSPUNSURI la întrebările legate de notificare și recensământ
1. Cu ce este diferit acest recensământ de altele?
Sunt mai multe diferențe. În primul rând Sistemul s-a organizat mult mai bine și este mai eficient pentru propriile interese. Și nu doar în România ci în multe țări ale lumii.
O altă diferență este că sistemul legislativ pe care l-au creat pentru acest recensământ este mult mai bine pus la punct și este făcut după legislația europeană în domeniu. De exemplu, art. 26 și 27 din OUG nr. 19/2020.
Asta înseamnă că și sistemul de aplicare a amenzilor este mult mai eficient, din multe puncte de vedere. Plus că are în spate decizii „comune” ale țărilor europene, ceea ce înseamnă că amenzile sunt mult mai greu de contestat în instanță iar argumentele / motivele pe care le putem invoca sunt puține.
2. Putem să evităm recensământul dacă nu suntem acasă când vine recenzorul sau dacă nu-i deschidem ușa?
Nu putem pleca de la premisa ca Sistemul nu știe că unii vor încerca să evite recensământul. Iar pentru asta și-au luat măsuri suplimentare, legislative și procedurale.
De exemplu, prin faptul că chestionarul se completează numai electronic și nu se poate trece la întrebarea următoare până nu răspunzi la întrebarea în lucru.
Acest recensământ a avut o perioadă prealabilă de colectare a datelor statistice. Puteți citi în OUG nr. 19/2020, care se referă la recensământ (de ex. la art. 28), despre foarte multe instituții care au baze de date cu informații despre noi și sunt obligate să le pună la dispoziția Institutului Național de Statistică (INS). De exemplu, se colectează date de la Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, de la Cadastru etc. Informațiile colectate sunt multe și foarte detaliate, despre noi și diverse aspecte din viața noastră.
Asta face ca INS-ul, cel care organizează recensământul să aibă deja multe informații despre noi, ceea ce reduce posibilitățile de a evita să răspundem la chestionarul de recensământ. De exemplu, ei știu despre: prezența noastră la locul de muncă, primirea pensiei, interacțiuni cu sistemul (cu instituțiile publice, cu sistemul medical etc.), amenzile primite, de circulație sau altele, facturile la utilități sau modificarea contractelor de utilități, orice semnătură pe care o dăm, plățile online, activitățile bancare, inclusiv scoaterea de bani de la bancomat, prezențele publice, activitățile de pe rețelele sociale (monitorizate de MAI, pentru care deja s-au dat câteva amenzi) etc.
În linii mari, conform prevederilor abuzive din OUG nr. 19/2020 care este în vigoare, avem motiv să nu răspundem la chestionarul de recensământ numai dacă suntem plecați din țară de mai mult de 12 luni (înainte de data de 1.12.2021) sau dacă cineva e atât de grav bolnav încât nici măcar nu poate vorbi. Observăm că sunt puțini care se încadrează în aceste categorii.
Dacă recenzorul a căutat să intre în legătură cu tine de mai multe ori și nu a reușit, el recurge la „interviul proxy”. Conform prevederilor OUG nr. 19/2020, interviul proxy este o „metodă de colectare a datelor statistice prin care acestea se colectează de către un operator statistic, în cazul recensământului de către un recenzor, despre o anumită persoană, prin interviu cu o altă persoană din aceeaşi gospodărie, în măsura în care aceasta deţine informaţii despre situaţia persoanei care ar trebui să fie intervievată, respectiv recenzată. Interviurile proxy se desfăşoară doar în cazuri excepţionale, după ce încercările repetate ale recenzorului de a contacta persoana ce trebuie recenzată au eşuat.”
Să nu uităm că turnătoria a ajuns să fie încurajată oficial sub diverse forme. Am auzit acest îndemn făcut public de multe ori în ultimii 2 ani. Ca să nu mai vorbim de „antrenamentul” la învrăjbire dobândit de unii dintre semenii noștri, încă de la „primul val".
Facebook
Log in or sign up to view
See posts, photos and more on Facebook.
REȚINE!!! Amenda o primești oricum, dacă faci altfel decât este prevăzut cu titlu de „obligatoriu” în textul de act normativ. Mai cu seamă că, Sistemul este pus pe strâns bani de la cetățeni prin orice mijloace. Excepție poate face împrejurarea în care alegem să abordăm legal și motivat situația și ne apărăm drepturile prin metoda prezentată.
Ideea că îi putem evita pe recenzori nu este viabilă deoarece ei pot veni și la locul de muncă sau o dată cu poștașul, când aduce pensia etc.
Mai mult, în legislație este prevăzut sistemul de interviu proxy, prin care recenzorul poate să-i întrebe pe vecini, pe administratorul sau pe președintele de bloc despre tine. Sau poate pur și simplu să vadă lumină la geam sau să te vadă prin curte și să consemneze că persoana este acasă, dar că nu vrea să deschidă ușa. Pe undeva, e ca și cum poliția caută pe cineva acasă, iar el crede că poate scăpa doar pentru că nu le deschide ușa!
Suplimentar, după încheierea perioadei de recenzare, primăria va putea să-i notifice pe cei care n-au răspuns la chestionar și să-i amenințe că vor primi amendă dacă nu se recenzează imediat. E suficient să primești scrisoarea de notificare și deja nu mai poți spune că te-ai ascuns de sistem.
Refuzul înseamnă orice modalitate prin care nu răspunzi. În așa fel au scris legislația referitoare la recensământ ca ei să aibă „dreptate”, respectiv să nu trebuiască să se demonstreze nimic ca să te amendeze, ci doar să arate că nu ai răspuns. Și mai au în spate și legislația europeană legată de recensământ, adică sunt și mai mult acoperiți.
Sfaturi și idei precum: „nu deschid ușa”, „nu primesc în casă”, „nu răspund la telefon”, „plec de acasă atâtea luni”, „plătesc amenda și apoi o contest în instanță” etc., noi personal nu le îmbrățișăm și nici nu le recomandăm, pentru motivele pe care le-am explicat. Ele reprezintă o opțiune total ineficientă și nesigură.
Dacă ar fi fost atât de simplu, asta am fi făcut și noi și, implicit, am fi recomandat și altora. Dar există riscul să primiți amendă și să nu aveți argumente ca s-o puteți anula în instanță.
Așadar, a nu le deschide ușa recenzorilor nu este o soluție. Pentru că la finalul perioadei de recenzare, cine nu apare în sistemul lor că a răspuns la chestionar va fi amendat.
Problema este că dacă nu răspundem deloc la chestionarul de recensământ, va fi mult mai greu să câștigăm anularea amenzilor în instanță pentru că nu putem proba buna noastră credință.
În plus, până la obținerea unei hotărâri definitive a instanței cu privire la anularea OUG nr. 19/2020 și o eventuală decizie de neconstituționalitate dată de CCR, dispozițiile acestui act normativ sunt în vigoare - așa neconstituțional, nelegal și abuziv cum este, iar magistrații trebuie să se pronunțe raportat la un act normativ în vigoare.
Atunci ce avem de făcut?
Să facem dovada că suntem de bună-credință și că ne apărăm legal drepturile. Mai mult decât atât, arătăm că suntem liberi, titulari naturali și de drept ai puterii politice împreună cu toți cetățenii României - conform art. 2 alin. (1) din Constituția României și că nu legitimăm punerea în aplicare a unor legi abuzive și supunerea noastră prin obligare sau constrângere de vreun fel.
Toate acestea le facem prin proceduri legale și corecte (notificări, petiții, cereri, somații, acțiuni în instanță etc.). Astfel, prin aceste acțiuni limităm, până la blocare, posibilitatea săvârșirii de abuzuri asupra fiecăruia dintre noi, prin acte normative și legi nelegal emise și anticonstituționale.
Referitor la acceptarea plății unei amenzii, indiferent de cuantumul ei, menționăm că asta NU ESTE O SOLUȚIE, din mai multe motive:
a) Pentru că, dincolo de bani, înseamnă că acceptăm să ne supunem unui sistem tot mai abuziv. Care apoi se va impune împotriva noastră, prin tot mai multe abuzuri și acte anticonstituționale, sub amenințarea amenzilor.
b) Majoritatea românilor nu au posibilitatea să plătească amenzi.
De exemplu, dacă unei familii cu mai mulți membrii îi vin 3-4 amenzi, ce face?
Ideea că îi putem evita pe recenzori nu este viabilă deoarece ei pot veni și la locul de muncă sau o dată cu poștașul, când aduce pensia etc.
Mai mult, în legislație este prevăzut sistemul de interviu proxy, prin care recenzorul poate să-i întrebe pe vecini, pe administratorul sau pe președintele de bloc despre tine. Sau poate pur și simplu să vadă lumină la geam sau să te vadă prin curte și să consemneze că persoana este acasă, dar că nu vrea să deschidă ușa. Pe undeva, e ca și cum poliția caută pe cineva acasă, iar el crede că poate scăpa doar pentru că nu le deschide ușa!
Suplimentar, după încheierea perioadei de recenzare, primăria va putea să-i notifice pe cei care n-au răspuns la chestionar și să-i amenințe că vor primi amendă dacă nu se recenzează imediat. E suficient să primești scrisoarea de notificare și deja nu mai poți spune că te-ai ascuns de sistem.
Refuzul înseamnă orice modalitate prin care nu răspunzi. În așa fel au scris legislația referitoare la recensământ ca ei să aibă „dreptate”, respectiv să nu trebuiască să se demonstreze nimic ca să te amendeze, ci doar să arate că nu ai răspuns. Și mai au în spate și legislația europeană legată de recensământ, adică sunt și mai mult acoperiți.
Sfaturi și idei precum: „nu deschid ușa”, „nu primesc în casă”, „nu răspund la telefon”, „plec de acasă atâtea luni”, „plătesc amenda și apoi o contest în instanță” etc., noi personal nu le îmbrățișăm și nici nu le recomandăm, pentru motivele pe care le-am explicat. Ele reprezintă o opțiune total ineficientă și nesigură.
Dacă ar fi fost atât de simplu, asta am fi făcut și noi și, implicit, am fi recomandat și altora. Dar există riscul să primiți amendă și să nu aveți argumente ca s-o puteți anula în instanță.
Așadar, a nu le deschide ușa recenzorilor nu este o soluție. Pentru că la finalul perioadei de recenzare, cine nu apare în sistemul lor că a răspuns la chestionar va fi amendat.
Problema este că dacă nu răspundem deloc la chestionarul de recensământ, va fi mult mai greu să câștigăm anularea amenzilor în instanță pentru că nu putem proba buna noastră credință.
În plus, până la obținerea unei hotărâri definitive a instanței cu privire la anularea OUG nr. 19/2020 și o eventuală decizie de neconstituționalitate dată de CCR, dispozițiile acestui act normativ sunt în vigoare - așa neconstituțional, nelegal și abuziv cum este, iar magistrații trebuie să se pronunțe raportat la un act normativ în vigoare.
Atunci ce avem de făcut?
Să facem dovada că suntem de bună-credință și că ne apărăm legal drepturile. Mai mult decât atât, arătăm că suntem liberi, titulari naturali și de drept ai puterii politice împreună cu toți cetățenii României - conform art. 2 alin. (1) din Constituția României și că nu legitimăm punerea în aplicare a unor legi abuzive și supunerea noastră prin obligare sau constrângere de vreun fel.
Toate acestea le facem prin proceduri legale și corecte (notificări, petiții, cereri, somații, acțiuni în instanță etc.). Astfel, prin aceste acțiuni limităm, până la blocare, posibilitatea săvârșirii de abuzuri asupra fiecăruia dintre noi, prin acte normative și legi nelegal emise și anticonstituționale.
Referitor la acceptarea plății unei amenzii, indiferent de cuantumul ei, menționăm că asta NU ESTE O SOLUȚIE, din mai multe motive:
a) Pentru că, dincolo de bani, înseamnă că acceptăm să ne supunem unui sistem tot mai abuziv. Care apoi se va impune împotriva noastră, prin tot mai multe abuzuri și acte anticonstituționale, sub amenințarea amenzilor.
b) Majoritatea românilor nu au posibilitatea să plătească amenzi.
De exemplu, dacă unei familii cu mai mulți membrii îi vin 3-4 amenzi, ce face?